Frumusetile patriei - II - Transfagarasanul

Rasarit de soare pe Transfagarasan

Soseaua care face legătura între Ardeal şi Muntenia traversează cea mai înaltă unitate alpină a ţării, munţii Făgăraş, ajungând până la peste două mii de metri altitudine.


Frumuseţea peisajelor şi spectacolul naturii pe care îl dezvăluie drumul construit acum mai bine de trei decenii sunt completate de câteva puncte de atracţie. În partea nordică, un drum abrupt şi sinuos ce se întinde pe aproximativ 30 de kilometri duce către cascada Bâlea, de unde porneşte către lacul cu acelaşi nume.

Tot pe versantul nordic, Rezervaţia Complexă Bâlea protejează lacul glaciar şi o suprafaţă de 180 de hectare. În zona sudică, dincolo de frumuseţea cascadei Capra ori de dimensiunile considerabile ale barajului Vidraru, impresionează, de această dată negativ, un drum plin de gropi. Cei 60 de kilometri trebuiau reparaţi de mulţi ani, dar încă nu se face nimic în acest sens, fapt care sporeşte degradarea şoselei.

Barajul Vidraru

Aproape 100 de kilometri de drum de munte oferă ceea ce foarte mulţi cataloghează drept cele mai frumoase şi mai impresionante peisaje ale României
Traversarea Făgăraşilor lasă, în acelaşi timp, un sentiment neplăcut dat de gunoaiele găsite la 2.000 de metri altitudine şi de 60 de kilometri de drum plin de gropi.
Drumul care traversează cei mai înalţi munţi ai României oferă, cu siguranţă, una dintre cele mai spectaculoase călătorii aleul  pasionaţilor de peisaje montane.
Întins pe o lungime de aproape 92 de kilometri de şosea pe două benzi, Transfăgărăşanul presupune o aventură de câteva ore bune pentru a putea fi parcurs cu maşina. Drumul cu serpentine, tunele şi viaducte, urcând continuu, impune o viteză medie de maximum 40 de kilometri la oră.
Punte de legătură între Ardeal şi Muntenia, Transfăgărăşanul lasă în urmă, în partea nordică, din judeţul Sibiu, comuna Cârţişoara, locul de unde a pornit către Roma legendarul Badea Cârţan, rămas în istorie drept "dacul coborât de pe columnă". După aproximativ zece kilometri, şoseaua îşi începe cursul sinuos şi spectaculos deopotrivă.

Balea Cascada

Următorul punct îl reprezintă Cascada Bâlea, una din cele mai frumoase căderi de apă, cu o înălţime de aproximativ 60 de metri. De la cabana Bâlea Cascadă, situată la 17 kilometri distanţă de Cârţişoara, la o altitudine de 1.200 de metri, o potecă de munte care poate fi parcursă în maximum 45 de minute duce până la poalele cascadei. Tot de aici se poate urca la lacul Bâlea folosind telecabina.
Continuând parcursul pe serpentinele şoselei, urmează 14 kilometri de drum abrupt, , periculos, dar care oferă peisaje de o frumuseţe surprinzătoare. După parcurgerea acestei distanţe, se ajunge la altitudinea maximă pe care o atinge Transfăgărăşanul, 2.034 de metri, la lacul Bâlea.

Zăpada de pe marginea lacului glaciar confirmă temperatura scăzută care de multe ori nu înregistrează valori formate din două cifre. Peninsula din mijlocul celor 46.000 de metri pătraţi de apă găzduieşte cabana lacului, arsă acum câţiva ani şi reconstruită în 2001.
Graniţa dintre judeţele Sibiu şi Argeş este marcată de construcţia rutieră situată la cea mai mare altitudine, un tunel lung de aproape un kilometru.

Balea Lac si cabana Balea

Tunelul Capra-Bâlea Lac, care străbate masivul Paltinul, are o singură bandă de circulaţie, lată de şase metri, nu este iluminat artificial şi este aerisit natural.
De cealaltă parte a tunelului, vremea se schimbă, diferenţa de temperatură fiind de cinci-şase grade
La nouă kilometri după tunel, un nou popas care merită făcut sunt cascada Capra şi cabana cu acelaşi nume, după care drumul îşi urmează cursul care ocoleşte lacul Vidraru. Lacul de acumulare Vidraru are o lungime de 10,3 kilometri şi o lăţime de 2,2 kilometri, o suprafaţă totală de 870 de hectare şi adâncimea maximă de 155 metri.

46 de mii de metri2
- reprezintă suprafaţa celui mai mare lac glaciar din munţii Făgăraş
Inedit în munţii Făgăraş
În apropierea lacului Bâlea, în 2006 s-a construit primul hotel de gheaţă din sud-estul Europei. Acesta este reconstruit în fiecare an.

În partea sudică, pe muntele Pleasa, se află statuia lui Prometeu cu fulgerul în mână, ca simbol al electricităţi, realizată de sculptorul Constantin Popovici.

În apropierea barajului Vidraru se află Cetatea Poenari, fostă reşedinţă a lui Vlad Ţepeş. Pentru a ajunge la cetate, trebuie să fie urcate nu mai puţin de 1.000 de scări.

Cetatea Poenari

Ineditul Transfăgărăşanului este dat de drum în sine, cea mai spectaculoasă şosea din România, construită cu multe sacrificii. Din această cauză, proiectul a fost de multe ori criticat, cu atât mai mult cu cât drumul nu poate fi folosit decât maximum trei luni pe an.

Rezervaţia din "Alpii Transilvaniei"
Zona turistică Bâlea este, fără îndoială, cea mai spectaculoasă regiune din Carpaţi. Aceasta este situată în cea mai mare unitate alpină din România - munţii Făgăraş, numiţi şi "Alpii Transilvaniei".
În anul 1932, o suprafaţă de 180 de hectare de pe creasta nordică a Făgăraşilor, din judeţul Sibiu, a fost inclusă în Rezervaţia Complexă Bâlea.

Ice Hotel Balea

Rezervaţia naturală Golul Alpin şi lacul Bâlea protejează zona cuprinsă între vârfurile Vânătoarea lui Buteanu (2.508 metri), Capra (2.439 metri), Paltinu Mare (2.398 metri), Muchea lui Buteanu (2.506 metri) şi Piscul Bâlii.

Aria protejată include cel mai mare lac glaciar al Făgăraşilor - lacul Bâlea, situat la o altitudine de 2.034 metri, ocupând o suprafaţă de peste 46.000 de metri pătraţi şi având o adâncime de până la 11,35 metri.
Clima în această zonă este rece, de tip alpin, temperatura medie anuală înregistrată situându-se în jurul valorii de zero grade Celsius.
Flora şi fauna sunt caracteristice etajului alpin al munţilor Carpaţi. Dintre speciile de plante întâlnite aici, cele mai însemnate sunt cele 13 specii endemice, cum ar fi omagul, coada vulpii sau floarea de colţ.

Transfagarasanul iarna

Impactul negativ al omului
În ceea ce priveşte speciile faunistice din Rezervaţia Bâlea, acestea se rezumă, în mare parte, la insecte. La momentul când a fost declarată arie protejată, în această zonă puteau fi admirate capra neagră şi acvila de stâncă.
Însă, odată cu deschiderea Transfăgărăşanului, aceste specii s-au refugiat către văile din împrejurimi.
Construirea şoselei care traversează muntele a avut drept consecinţă intensificarea turismului în zonă, ceea ce a dus la o degradare sistematică a rezervaţiei naturale.

Segment din Transfagarasan

Numărul mare de maşini care ajung aici în fiecare vară a redus considerabil covorul vegetal şi a alungat speciile de animale.
Şosea construită cu preţul vieţii
Transfăgărăşanul a fost construit între anii 1970 şi 1974, fiind văzut de către Nicolae Ceauşescu drept una dintre măsurile strategice în eventualitatea unei ameninţări militare venite dinspre Uniunea Sovietică.
Şoseaua care traversează Făgăraşii s-a realizat cu eforturi materiale considerabile şi cu preţul vieţilor soldaţilor care au contribuit la construcţie.
S-au folosit mai bine de 20 de tone de dinamită pentru spargerea rocilor.Prin derocări s-au dislocat nu mai puţin de trei milioane de tone de stâncă, adică echivalentul a 6.600 de trenuri de câte 50 de vagoane cu piatră.

(sursa: www.adevarul.ro)