AZI IN TIMISOARA - MAINE IN TOATA TARA!!

"Azi la Timisoara, maine-n toata tara!" - Sloganul care a scos in strada sute de mii de romani, satui de dictatura, s-a nascut cu exact 18 ani in urma, . Seara de 16 decembrie 1989 a fost seara Revolutiei de la Timisoara. Multimea a reusit sa puna stapanire pe centrul orasului. Peste tot se auzeau strigate si indemnuri. 16 decembrie 1989 a fost, pentru timisoreni, un fel de miracol, cel al trecerii de la o marunta nemultumire locala, a evacuarii unui pastor, la frenezia colectiva a rezolvarilor radicale.

Oamenii au inceput sa scandeze lozinci, un tanar a oprit un tramvai si a strigat "Ma numesc Daniel Zaganescu si nu mi-e frica de Securitate. Jos Ceausescu!" Circulatia a fost intrerupta de cele cateva mii de persoane care se stransesera in centrul orasului. Se striga "Libertate, Dreptate", se canta "Desteapta-te, romane" si s-a jucat Hora Unirii. Acesta a fost, spun martorii, momentul declansarii Revolutiei Romane.

Oamenii au inceput sa scandeze lozinci, un tanar a oprit un tramvai si a strigat "Ma numesc Daniel Zaganescu si nu mi-e frica de Securitate. Jos Ceausescu!" Circulatia a fost intrerupta de cele cateva mii de persoane care se stransesera in centrul orasului. Se striga "Libertate, Dreptate", se canta "Desteapta-te, romane" si s-a jucat Hora Unirii. Acesta a fost, spun martorii, momentul declansarii Revolutiei Romane.

  Coloanele s-au indreptat spre Comitetul Judetean al PCR, bine pazit de trupele Ministerului de Interne. Oficialitatile locale hotarasera, in sedinta, sa mobilizeze toate fortele pentru a-i indeparta pe manifestanti si chiar sa ceara ajutor la Bucuresti. Oamenii au fost intampinati cu jeturi de apa, cu gaze lacrimogene si bastoane de cauciuc. S-au facut primele arestari, iar timisorenii s-au regrupat in fata Catedralei, unde se simteau mai protejati.

Fortele de ordine sterg imediat urmele atacului asupra Comitetului Judetean si apoi ataca manifestantii, de mai multe ori, in diferite locuri din oras. Protestatarilor li se alatura studentii si sindicatele. A fost momentul in care protestul a devenit unul social. Oamenii au spart vitrinele magazinelor si au dat foc cartilor lui Ceausescu, au distrus lozincile "Epocii de aur" de pe strada.

Pana dupa miezul noptii, au loc adevarate lupte de strada. Pastorul Laszlo Tokes a fost arestat si batut, dar combatantii si-au parasit pozitiile spre dimineata. Cu promisiunea, insa, ca vor continua protestul si a doua zi, pe 17 decembrie.

In acea noapte, timisorenii au primit un mesaj de impacare de la autoritati - caloriferele erau fierbinti, iar la robinete curgea apa calda. 

(sursa www,realitatea.net) 

Frumusetile patriei - II - Transfagarasanul

Rasarit de soare pe Transfagarasan

Soseaua care face legătura între Ardeal şi Muntenia traversează cea mai înaltă unitate alpină a ţării, munţii Făgăraş, ajungând până la peste două mii de metri altitudine.


Frumuseţea peisajelor şi spectacolul naturii pe care îl dezvăluie drumul construit acum mai bine de trei decenii sunt completate de câteva puncte de atracţie. În partea nordică, un drum abrupt şi sinuos ce se întinde pe aproximativ 30 de kilometri duce către cascada Bâlea, de unde porneşte către lacul cu acelaşi nume.

Tot pe versantul nordic, Rezervaţia Complexă Bâlea protejează lacul glaciar şi o suprafaţă de 180 de hectare. În zona sudică, dincolo de frumuseţea cascadei Capra ori de dimensiunile considerabile ale barajului Vidraru, impresionează, de această dată negativ, un drum plin de gropi. Cei 60 de kilometri trebuiau reparaţi de mulţi ani, dar încă nu se face nimic în acest sens, fapt care sporeşte degradarea şoselei.

Barajul Vidraru

Aproape 100 de kilometri de drum de munte oferă ceea ce foarte mulţi cataloghează drept cele mai frumoase şi mai impresionante peisaje ale României
Traversarea Făgăraşilor lasă, în acelaşi timp, un sentiment neplăcut dat de gunoaiele găsite la 2.000 de metri altitudine şi de 60 de kilometri de drum plin de gropi.
Drumul care traversează cei mai înalţi munţi ai României oferă, cu siguranţă, una dintre cele mai spectaculoase călătorii aleul  pasionaţilor de peisaje montane.
Întins pe o lungime de aproape 92 de kilometri de şosea pe două benzi, Transfăgărăşanul presupune o aventură de câteva ore bune pentru a putea fi parcurs cu maşina. Drumul cu serpentine, tunele şi viaducte, urcând continuu, impune o viteză medie de maximum 40 de kilometri la oră.
Punte de legătură între Ardeal şi Muntenia, Transfăgărăşanul lasă în urmă, în partea nordică, din judeţul Sibiu, comuna Cârţişoara, locul de unde a pornit către Roma legendarul Badea Cârţan, rămas în istorie drept "dacul coborât de pe columnă". După aproximativ zece kilometri, şoseaua îşi începe cursul sinuos şi spectaculos deopotrivă.

Balea Cascada

Următorul punct îl reprezintă Cascada Bâlea, una din cele mai frumoase căderi de apă, cu o înălţime de aproximativ 60 de metri. De la cabana Bâlea Cascadă, situată la 17 kilometri distanţă de Cârţişoara, la o altitudine de 1.200 de metri, o potecă de munte care poate fi parcursă în maximum 45 de minute duce până la poalele cascadei. Tot de aici se poate urca la lacul Bâlea folosind telecabina.
Continuând parcursul pe serpentinele şoselei, urmează 14 kilometri de drum abrupt, , periculos, dar care oferă peisaje de o frumuseţe surprinzătoare. După parcurgerea acestei distanţe, se ajunge la altitudinea maximă pe care o atinge Transfăgărăşanul, 2.034 de metri, la lacul Bâlea.

Zăpada de pe marginea lacului glaciar confirmă temperatura scăzută care de multe ori nu înregistrează valori formate din două cifre. Peninsula din mijlocul celor 46.000 de metri pătraţi de apă găzduieşte cabana lacului, arsă acum câţiva ani şi reconstruită în 2001.
Graniţa dintre judeţele Sibiu şi Argeş este marcată de construcţia rutieră situată la cea mai mare altitudine, un tunel lung de aproape un kilometru.

Balea Lac si cabana Balea

Tunelul Capra-Bâlea Lac, care străbate masivul Paltinul, are o singură bandă de circulaţie, lată de şase metri, nu este iluminat artificial şi este aerisit natural.
De cealaltă parte a tunelului, vremea se schimbă, diferenţa de temperatură fiind de cinci-şase grade
La nouă kilometri după tunel, un nou popas care merită făcut sunt cascada Capra şi cabana cu acelaşi nume, după care drumul îşi urmează cursul care ocoleşte lacul Vidraru. Lacul de acumulare Vidraru are o lungime de 10,3 kilometri şi o lăţime de 2,2 kilometri, o suprafaţă totală de 870 de hectare şi adâncimea maximă de 155 metri.

46 de mii de metri2
- reprezintă suprafaţa celui mai mare lac glaciar din munţii Făgăraş
Inedit în munţii Făgăraş
În apropierea lacului Bâlea, în 2006 s-a construit primul hotel de gheaţă din sud-estul Europei. Acesta este reconstruit în fiecare an.

În partea sudică, pe muntele Pleasa, se află statuia lui Prometeu cu fulgerul în mână, ca simbol al electricităţi, realizată de sculptorul Constantin Popovici.

În apropierea barajului Vidraru se află Cetatea Poenari, fostă reşedinţă a lui Vlad Ţepeş. Pentru a ajunge la cetate, trebuie să fie urcate nu mai puţin de 1.000 de scări.

Cetatea Poenari

Ineditul Transfăgărăşanului este dat de drum în sine, cea mai spectaculoasă şosea din România, construită cu multe sacrificii. Din această cauză, proiectul a fost de multe ori criticat, cu atât mai mult cu cât drumul nu poate fi folosit decât maximum trei luni pe an.

Rezervaţia din "Alpii Transilvaniei"
Zona turistică Bâlea este, fără îndoială, cea mai spectaculoasă regiune din Carpaţi. Aceasta este situată în cea mai mare unitate alpină din România - munţii Făgăraş, numiţi şi "Alpii Transilvaniei".
În anul 1932, o suprafaţă de 180 de hectare de pe creasta nordică a Făgăraşilor, din judeţul Sibiu, a fost inclusă în Rezervaţia Complexă Bâlea.

Ice Hotel Balea

Rezervaţia naturală Golul Alpin şi lacul Bâlea protejează zona cuprinsă între vârfurile Vânătoarea lui Buteanu (2.508 metri), Capra (2.439 metri), Paltinu Mare (2.398 metri), Muchea lui Buteanu (2.506 metri) şi Piscul Bâlii.

Aria protejată include cel mai mare lac glaciar al Făgăraşilor - lacul Bâlea, situat la o altitudine de 2.034 metri, ocupând o suprafaţă de peste 46.000 de metri pătraţi şi având o adâncime de până la 11,35 metri.
Clima în această zonă este rece, de tip alpin, temperatura medie anuală înregistrată situându-se în jurul valorii de zero grade Celsius.
Flora şi fauna sunt caracteristice etajului alpin al munţilor Carpaţi. Dintre speciile de plante întâlnite aici, cele mai însemnate sunt cele 13 specii endemice, cum ar fi omagul, coada vulpii sau floarea de colţ.

Transfagarasanul iarna

Impactul negativ al omului
În ceea ce priveşte speciile faunistice din Rezervaţia Bâlea, acestea se rezumă, în mare parte, la insecte. La momentul când a fost declarată arie protejată, în această zonă puteau fi admirate capra neagră şi acvila de stâncă.
Însă, odată cu deschiderea Transfăgărăşanului, aceste specii s-au refugiat către văile din împrejurimi.
Construirea şoselei care traversează muntele a avut drept consecinţă intensificarea turismului în zonă, ceea ce a dus la o degradare sistematică a rezervaţiei naturale.

Segment din Transfagarasan

Numărul mare de maşini care ajung aici în fiecare vară a redus considerabil covorul vegetal şi a alungat speciile de animale.
Şosea construită cu preţul vieţii
Transfăgărăşanul a fost construit între anii 1970 şi 1974, fiind văzut de către Nicolae Ceauşescu drept una dintre măsurile strategice în eventualitatea unei ameninţări militare venite dinspre Uniunea Sovietică.
Şoseaua care traversează Făgăraşii s-a realizat cu eforturi materiale considerabile şi cu preţul vieţilor soldaţilor care au contribuit la construcţie.
S-au folosit mai bine de 20 de tone de dinamită pentru spargerea rocilor.Prin derocări s-au dislocat nu mai puţin de trei milioane de tone de stâncă, adică echivalentul a 6.600 de trenuri de câte 50 de vagoane cu piatră.

(sursa: www.adevarul.ro)

Frumusetile patriei - I - Sfinxul din Carpati

 

Poate cel mai cunoscut obiectiv turistic pentru romani este Sfinxul din Muntii Bucegi. Acesta este un megalit situat la 2.216 m altitudine, pe platoul Bucegi. Conform arheologilor, Sfinxul s-a format prin eroziune eoliană (datorată vântului), de-a lungul unei perioade îndelungate de timp. Exista insa si  teorii conform carora, Sfinxul din Bucegi ar fi fost construit de o civilizatie extraterestra si ca sub acesta a exista o serie de coridoare subterane care adapostesc inscrisuri si dovezi ale existentei unei astfel de civilizatii.

Privit dintr-un anumit unghi, Sfinxul se aseamana cu un cap de dac, purtand caracteristica cusma dacica. Cu fruntea lata, pometi puternici si maxilar asemenea, Sfinxul pare un urias strajer al muntilor, care apara si pazeste cu grija teritoriul sau. Expresivitatea trasaturilor sale face cu atat mai greu de crezut varianta conform careia natura este cea care l-a creat. Unii cercetatori emit ipoteza ca Sfinxul ar fi o reprezentare a zeului Saturn,sau chiar a marelui Zeus. Se pare ca nivelul energiilor emanate de acest megalit este urias, lui fiindu-i atribuite mai multe evenmente stranii produse in zona Bucegilor.

Construit de om, de extraterestrii sau de natura, Sfinxul Romanesc a fost si ramane un loc care trebuie vizitat neaparat. Apropierea acestui urias iti da senzatia de legatura spirituala cu stramosii nostri, de apropiere a istoriei si a civilizatiei de odinioara.

LA MULTI ANI, ROMANIA!

Romania tuturor romanilor
(click pt. video)

Astazi, 1 Decembrie, este ziua noastra, a tuturor romanilor.  Haideti sa dam inca o data mana cu mana, indiferent de etnie, religie, apartenenta politica sau de varsta si sa ne bucuram impreuna pentru tara noastra. Pentru ca Romania este tara noastra, a celor care ne-am nascut aici, a celor care am copilarit si ale caror amintiri se leaga de existenta acestei minunate tari. Din Banat in Dobrogea, din Oltenia in Bucovina si din Muntenia in Maramures, toti suntem romani si trebuie sa fim mandri de asta! Mandri de istoria noastra, mandri de stramosii nostrii, mandrii ca vorbim aceasta limba si mandri ca intotdeauna am reprezentat CEVA in istoria lumii.

Astazi, 1 Decembrie trebuie sa uitam de poitica, de economie, de dusmanii si de invidii si trebuie sa ne strangem mainile si sa pornim spre un viitor mai bun. Suntem datori sa facem asta pentru cei care au luptat ca tara asta sa fie ceea ce este astazi. Suntem datori fata de copiii nostri, de cei care peste veacuri, trebuie sa fie mandri de noi. Pentru ca istoria nu iarta pe nimeni. Ea relateaza faptele asa cum s-au intamplat, cinstindu-i pe acei care vor fi considerati eroi si ignorandu-i pe cei care, desi au avut puterea sa schimbe ceva, nu au facut-o!

E datoria noastra sa scriem o fila in istorie! Fila pe care o scriem nu trebuie neaparat sa fie patata cu sange ci mai mult cu sudoarea celor care pun umarul sa impinga lucrurile in directia lor fireasca. Si firesc este ca Romania sa fie o printesa a Europei, nu o Cenusareasa. Dumnezeu ne-a inzestrat cu o tara de o frumusete aproape ireala, ne-a daruit multa putere de munca si chiar si inteligenta de a deveni cei mai buni. Insa nu putem ajunge sus fara sa urcam toate treptele...Nu are sens sa asteptam pe cineva care sa ne care in spate; nimeni nu o va face fara ca sa pretinda o parte din libertatea noastra. E timpul deci sa ne scuturam si sa incepem sa urcam treptele catre un viitor mai bun. Stiti bine ca putem face asta pentru ca NOI SUNTEM ROMANI!

"Ţara nu se serveşte cu declaraţii de dragoste, ci cu muncă cinstită şi, la nevoie, cu jertfă. Nu înseamnă ură împotriva altor neamuri, ci datorie către neamul nostru. Nu înseamnă pretenţia că suntem cel mai vrednic popor din lume, ci îndemnul să devenim un popor vrednic şi conştient. Forţele vii ale unui neam pot fi stânjenite o vreme; când le vine ceasul, înmuguresc şi înfloresc cu o putere irezistibilă."
Mihail Sadoveanu

LA MULTI ANI ROMANILOR! NU UITATI,  ORIUNDE V-ATI AFLA SA CINSTITI NUMELE PATRIEI NOASTRE PRIN VORBE, DAR MAI ALES PRIN FAPTE! ASA SA NE AJUTE DUMNEZEU!

Marea Unire

Data de 1 Decembrie 1918 reprezinta cel mai important moment al istoriei Romaniei. Unirea Transilvaniei, Bucovinei si Basarabiei cu Vechiul Regat nu a fost un act politic rupt din contextul european, ci o consecinta logica a luptei romanilor pentru unitate nationala. Aceasta a inceput in anul 1600, cand Mihai Viteazul a reusit unirea militara a provinciilor, pentru o perioada scurta de timp, si a continuat prin unirea Tarii Romanesti cu Moldova, in anul 1859, sub sceptrul lui Alexandru Ioan Cuza. Prin intrarea Romaniei in Primul Razboi Mondial, in 1916, s-a urmarit realizarea deplinei unitati nationale prin unirea Vechiului Regat cu Transilvania, Bucovina si Basarabia. In ciuda pacii umilitoare de la Bucuresti, din 1918, si a prezentei trupelor straine pe o mare parte a teritoriului tarii, Romania - redusa la Moldova - a continuat sa fie un stat de sine statator. In 1918, Puterile Centrale sufereau mari infrangeri, imperiile multinationale s-au prabusit sub actiunea avantului revolutionar. Paralel cu lupta politico-diplomatica si militara a Romaniei pentru supravietuire s-a desfasurat lupta romanilor din provinciile aflate sub stapanire straina pentru libertate nationala. Acestea au hotarat intr-un cadru democratic, reprezentat de adunarile populare si printr-o consultare larga, sa se uneasca cu Tara. Deplasarea armatei romane in provincii s-a facut doar la chemarea conducerilor reprezentative ale populatiei romanesti, atunci cand era posibila o interventie straina.
Basarabia
Unirea Basarabiei cu Vechiul Regat a survenit pe fondul dezmembrarii Imperiului Tarist, o data cu principiul autodeterminarii pana la desprinderea statului multinational. In 1917 s-a constituit Partidul National Moldovean care a coordonat miscarea de eliberare nationala. Dupa congresul ostasilor moldoveni de la Chisinau din 25 septembrie/8 octombrie 1917 s-a format un organ reprezentativ, "Sfatul Tarii", acesta avea ca for coordonator "Consiliul Directorilor", care a anuntat autonomia Basarabiei, presedinte fiind ales Ioan Inculet. In conditiile in care Ucraina isi manifesta tendintele de a ocupa Basarabia, folosindu-se de prevederile Declaratiei drepturilor popoarelor din Rusia, in decembrie 1917 s-a proclamat Republica Democratica Moldoveneasca, iar Consiliul a cerut armatei romane sa patrunda in provincie. La 27 martie/ 9 aprilie 1918, Sfatul Tarii ce cuprindea reprezentanti ai tuturor nationalitatilor, a adoptat hotararea Basarabiei de a se uni cu Romania.
Bucovina
In toamna anului 1918 se vehicula ideea anexarii de catre habsburgi a Bucovinei la Galitia, iar Ucraina ridica pretentii pentru stapanirea provinciei romanesti si ameninta cu interventia armata. Din initiativa lui Iancu Flondor si a lui Sextil Puscariu s-a convocat la 14/27 octombrie 1918 o adunare a reprezentantilor populatiei romanesti din provincie, care a decis unirea cu Romania. S-au ales un Comitet Executiv si un Consiliu National. Interventia trupelor ucrainene l-a determinat pe Iancu Flondor, liderul politic al provinciei, sa ceara sprijinul armatei romane. La 15/28 noiembrie 1918, la Cernauti, Congresul General al Bucovinei a votat unirea neconditionata cu Romania, reprezentantii celorlalte etnii neopunandu-se hotararii romanilor.
Transilvania
Liga pentru unitatea politica a tuturor romanilor desfasoara o intensa activitate in sprijinul idealului national. La 30 octombrie/12 noiembrie 1918 s-a constituit Consiliul National Roman Central din care au facut parte sase reprezentanti ai Partidului National Roman - Theodor Mihaly, Vasile Goldis, Aurel Vlad, Alexandru Vaida-Voievod, Stefan Cicio-Pop, A. Lazar - si sase ai Partidului Social Democrat - Ioan Flueras, Basil Surdu, Iosif Renoiu, Tiron Albani, Elena Grapini, Iosif Jumanca. Consiliul a avut sediul la Arad si a devenit structura centrala a luptei romanilor pentru Unire. Ulterior s-a numit Marele Sfat al Natiunii din Transilvania si Ungaria. La 9/22 noiembrie 1918, Consiliul National Roman Central anunta la Budapesta ca va prelua puterea deplina in Transilvania. S-a hotarat organizarea Marii Adunari Nationale de la Alba Iulia. Adunarea a avut loc la 18 noiembrie/1 decembrie 1918. Ea a reunit peste 1.228 de delegati si peste 100.000 de participanti. Gheorghe Pop de Basesti a proclamat unirea "acelor romani si a teritoriilor locuite de dansii cu Romania". A doua zi s-au ales conducerile provizorii ale puterii de stat: Marele Sfat National (for legislativ), condus de Gheorghe Pop de Basesti, si Consiliul Dirigent, care a fost prezidat de Iuliu Maniu. Unirea a fost recunoscuta si de nationalitatile din Transilvania.
Rezolutiunea Adunarii Nationale de la Alba Iulia din 18 Noiembrie/1 Decembrie 1918
I. Adunarea Nationala a tuturor Romanilor din Transilvania, Banat si Tara Ungureasca, adunati prin reprezentantii lor indreptatiti la Alba-Iulia in ziua de 18 Noiembrie/1 Decembrie 1918, decreteaza unirea acelor romani si a tuturor teritoriilor locuite de dansii cu Romania. Adunarea Nationala proclama indeosebi dreptul inalienabil al natiunii romane la intreg Banatul cuprins intre raurile Mures, Tisa si Dunare.
II. Adunarea Nationala rezerva teritoriilor sus indicate autonomie provizorie pana la intrunirea Constituantei aleasa pe baza votului universal.
III. In legatura cu aceasta, ca principii fundamentale la alcatuirea noului Stat Roman, Adunarea Nationala proclama urmatoarele:
Deplina libertate nationala pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va instrui, administra si judeca in limba sa proprie prin indivizi din sanul sau si fiecare popor va primi drept de reprezentare in corpurile legiuitoare si la guvernarea tarii in proportie cu numarul indivizilor ce-l alcatuiesc.
Egala indreptatire si deplina libertate autonoma confesionala pentru toate confesiunile din Stat.
Infaptuirea desavarsita a unui regim curat democratic pe toate taramurile vietii publice. Votul obstesc, direct, egal, secret, pe comune, in mod proportional, pentru ambele sexe, in varsta de 21 de ani la reprezentarea in comune, judete ori parlament.
Desavarsita libertate de presa, asociere si intrunire, libera propaganda a tuturor gandurilor omenesti.
Reforma agrara radicala. Se va face conscrierea tuturor proprietatilor, in special a proprietatilor mari. In baza acestei conscrieri, desfiintand fidei-comisele si in temeiul dreptului de a micsora dupa trebuinta latifundiile, i se va face posibil taranului sa-si creeze o proprietate (arator, pasune, padure) cel putin atat cat o sa poata munci el si familia lui. Principiul conducator al acestei politici agrare e pe de o parte promovarea nivelarii sociale, pe de alta parte, potentarea productiunii.
Muncitorimei industriale i se asigura aceleasi drepturi si avantagii, care sunt legiferate in cele mai avansate state industriale din Apus.
IV. Adunarea Nationala da expresie dorintei sale, ca congresul de pace sa infaptuiasca comuniunea natiunilor libere in asa chip, ca dreptatea si libertatea sa fie asigurate pentru toate natiunile mari si mici, deopotriva, iar in viitor sa se elimine razboiul ca mijloc pentru regularea raporturilor internationale.
V. Romanii adunati in aceasta Adunare Nationala saluta pe fratii lor din Bucovina, scapati din jugul Monarhiei austro-ungare si uniti cu tara mama Romania.
VI. Adunarea Nationala saluta cu iubire si entuziasm liberarea natiunilor subjugate pana aici in Monarhia austro-ungara, anume natiunile: cehoslovaca, austro-germana, iugoslava, polona si ruteana si hotaraste ca acest salut al sau sa se aduca la cunostiinta tuturor acelor natiuni.
VII. Adunarea Nationala cu smerenie se inchina inaintea memoriei acelor bravi romani, care in acest razboi si-au varsat sangele pentru infaptuirea idealului nostru murind pentru libertatea si unitatea natiunii romane.
VIII. Adunarea Nationala da expresiune multumirei si admiratiunei sale tuturor Puterilor Aliate, care prin stralucitele lupte purtate cu cerbicie impotriva unui dusman pregatit de multe decenii pentru razboi au scapat civilizatiunea de ghiarele barbariei.
IX. Pentru conducerea mai departe a afacerilor natiunei romane din Transilvania, Banat si tara Ungureasca, Adunarea Nationala hotaraste instituirea unui Mare Sfat National Roman, care va avea toata indreptatirea sa reprezinte natiunea romana oricand si pretutindeni fata de toate natiunile lumii si sa ia toate dispozitiunile pe care le va afla necesare in interesul natiunii. 

(Sursa: www.amosnews.ro )